CAFEGÍU, cafegii, s. m. 1. (În trecut) Proprietar al unei cafenele; cel care prepara sau vindea cafele. 2. (Înv.) Slujitor la curtea domnească însărcinat cu prepararea și servirea cafelelor. 3. (Fam.) Băutor pasionat de cafea (2). – Tc. kahveci. Vezi definitia »

BOHRIU s. n. Element chimic, radioactiv, cu numărul atomic 107, produs în mod artificial. [Pr.: bóriu – Sb.: Bh] (cf. engl. bohrium < n. pr. Niels Bohr; 1994) [MW] Vezi definitia »

PÁLIU² s.n. Țesătură de stofă sau de lână dată ca premiu pentru o întrecere (medievală). ♦ Întrecerea premiată cu această țesătură. [Pron. -liu, var. palio s.n. / < it. palio]. Vezi definitia »

tarciníu, -íe, tarciníi, adj. (înv.) de culoarea scorțișoarei. Vezi definitia »

preságiu, s.n. (înv.) semn prevestitor; presentiment. Vezi definitia »