Definita cuvantului taran
TARÁN s.n. Armă folosită de popoarele antice pentru dărâmarea cetăților asediate, alcătuită dintr-un trunchi de copac lung și gros, prevăzut la un capăt cu un vârf greu de metal. [Pl. -nuri. / < fr. taranche].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu taran
SEMIEGIPTEÁN adj. v. ALEXANDRINISM (1). Ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice, semigrecești, semiegiptene, cu centrul în orașul Alexandria (sec. III î.Hr. – III d.Hr.). [DEX '98] Vezi definitia »
AMIGDALIÁN, -Ă, amigdalieni, -e, adj. (Anat.) Care ține de amigdale, referitor la amigdale. [Pr.: -li-an] – Din fr. amygdalien. Vezi definitia »
BLAGIÁN, -Ă, blagieni, -e, adj. De Blaga, al lui Blaga; în maniera lui Blaga. [Pr.: -gi-an] -Blaga + suf. -ian. Vezi definitia »
ARTIZÁN s. m. 1. meșteșugar, meseriaș (din evul mediu). 2. creator de artă în stil popular. 3. (fig.) autor, realizator, creator a ceva. (< fr. artisan) Vezi definitia »
hăreán s.m. (reg.) zerul ce rămâne după ce se bate untul. Vezi definitia »