Definita cuvantului ștanță
ȘTÁNȚĂ, ștanțe, s. f. 1. Unealtă-dispozitiv formată dintr-un poanson și o placă tăietoare, folosită pentru prelucrarea, prin deformare plastică și prin tăiere, a pieselor din tablă, mase plastice etc. 2. Unealtă folosită la gravarea prin presiune a unui model, a unei mărci, a unei cifre etc. pe suprafața unei piese. [Var.: stánță s. f.] – Din germ. Stanze.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ștanță
CONDROGENÉZĂ s. f. formare de țesut cartilaginos. (< fr. chondrogenèse) Vezi definitia »
FOTOTÉCĂ, fototeci, s. f. Colecție de fotografii sau fotograme organizată pentru cercetări sau în vederea folosirii lor în publicații. ♦ Spațiu (sală, dulap, ladă etc.) în care se păstrează astfel de colecții. – Din fr. phototèque. Vezi definitia »
ÁMBRĂ, ambre, s. f. Substanță ceroasă, brună-cenușie, cu miros de mosc, formată în intestinul unei specii de cașalot și care se întrebuințează în parfumerie; chihlimbar cenușiu. ◊ Ambră galbenă = chihlimbar. – Din fr. ambre. Vezi definitia »
acantosféră s.f. corpuscul sferoidal ciliat din celulele unor alge. (< fr. acanthosphère) Vezi definitia »
DIAGNÓZĂ s.f. (Rar) Diagnostic. ♦ Determinarea identității unui fenomen. [< fr. diagnose, cf. gr. diagnosis]. Vezi definitia »