Definita cuvantului teodicee
TEODICÉE s.f. Doctrină filozofică-religioasă conform căreia lumea este opera perfectă a divinității, răul având altă origine. ♦ Teologie naturală. [Pron. te-o-... ce-e, pl. invar. / < fr. théodicée, it. teodiceea, cf. gr. theos – zeu, dike – justiție].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu teodicee
SIFLÉE s.f. Fluier cu care se dau diferite comenzi la bordul navei. [Pron. -fle-e, pl. invar. / < fr. sifflet]. Vezi definitia »
CONVOLVULACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate gamopetale care se cațără prin răsucire. (<fr. convolvulacées)
Vezi definitia »
LOGORÉE s. f. creștere patologică a ritmului, a debitului vorbirii, la unii maniaci. ◊ (fam.) limbuție. (< fr. logorrhée) Vezi definitia »
MENORÉE s. f. menstruație. (< fr. ménorrhée) Vezi definitia »
ROZACÉE1 s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, lemnoase și erbacee, cu staminele inserate pe caliciu: trandafirul. (< fr. rosacées) Vezi definitia »