APOSTRÓF, apostrofuri, s. n. Semn ortografic de forma unei virgule, care se pune în partea de sus a unui cuvânt, pentru a arăta absența accidentală în rostire a unor sunete. – Fr. apostrophe (lat. lit. apostrophus). Vezi definitia »

FILOZÓF, -OÁFĂ s. m. f. 1. specialist în filozofie; gânditor. 2. (fig.) înțelept; om echilibrat. (< fr. philosophe, lat. philosophus, gr. philosophos) Vezi definitia »

ICONOSTRÓF, iconostroafe, s. n. Instrument optic care dă imaginea răsturnată a unui obiect. – Din fr. iconostrophe. Vezi definitia »

ECTOTRÓF, -Ă adj. 1. (despre organisme vegetale saprofite sau parazite) care trăiește pe suprafața altui organism animal sau vegetal. 2. cu micoriză la care filamentele miceliene se dezvoltă numai în straturile superficiale ale rădăcinilor plantei gazdă. (< fr. ecto-trophe) Vezi definitia »

FILOSÓF, -OÁFĂ s. m. și f. v. filozof. Vezi definitia »