INUNDÁȚIE s. f. 1. acoperire a unei întinderi de pământ cu apă provenită din ploi, din revărsarea apelor etc. ◊ apele revărsate ale unui curs de apă. 2. (med.) pătrundere de lichid într-un tub sau organ cavitar. (< lat. inundatio, fr. inondation) Vezi definitia »

LITOLOGÍE s. f. 1. ramură a geologiei care studiază rocile sedimentare. 2. compoziție mineralogică și petrografică a rocilor sedimentare. (< fr. lithologie) Vezi definitia »

DIFTERÍE s.f. Anghină difterică. [Gen. -iei. / < fr. diphtérie, cf. gr. diphthera – membrană]. Vezi definitia »

TORACOMETRÍE s.f. Măsurare a diametrelor și a perimetrului toracelui. [Gen. -iei. / < fr. thoracométrie, cf. gr. thorax – torace, metron – măsură]. Vezi definitia »

URGÍE, urgii, s. f. (Pop.) 1. Nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. ◊ Loc. adj. De urgie = aducător de nenorocire. ♦ Dezlănțuire violentă de forțe ale naturii; prăpăd. 2. Comportare, faptă, manifestare de om dușmănos, furios etc.; ură, furie. – Lat. orgia. Vezi definitia »