ARILÁRE s.f. Introducere pe cale chimică a unui radical aril, în molecula unui compus organic. [După fr. arylation]. Vezi definitia »

POLARIZÁRE s. f. 1. faptul de a (se) polariza; polarizație. 2. dezvoltare în direcții opuse a sensurilor unui cuvânt, inițial cu un singur înțeles. 3. (fil.) formare a unor termeni opuși, polari. 4. metodă terapeutică prin folosirea curentului electric de foarte joasă amplitudine, trecut prin electrozi fixați cu polul pozitiv pe arcadele orbitale, iar cu cel negativ la nivelul picioarelor. (< polariza) Vezi definitia »

REDUPLICÁRE s.f. Acțiunea de a reduplica și rezultatul ei; reduplicație. ♦ Dublare, repetare. [< reduplica]. Vezi definitia »

URGENTÁRE, urgentări, s. f. Acțiunea de a urgenta și rezultatul ei. – V. urgenta. Vezi definitia »

INCURBÁRE s.f. Curbare, arcuire, îndoire. [Cf. it., lat. incurvare]. Vezi definitia »