ȘÍȚĂ, șițe, s. f. Bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă decât aceasta, folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești, a cabanelor etc.; p. ext. șindrilă. – Din scr. štica. Vezi definitia »

ȘUȘUITÚRĂ, șușuituri, s. f. Șușuit. [Pr.: -șu-i-] – Șușui + suf. -tură. Vezi definitia »

ECHIMÓZĂ s.f. (Med.) Pată cutanată, vânătaie (cauzată de o sufuziune de sânge în grosimea unui țesut ca urmare a unei lovituri). [< fr. ecchymose, cf. gr. ekchymosis]. Vezi definitia »

BARISFÉRĂ s.f. (Geol.) Porțiunea din centrul Pământului alcătuită din elemente cu densitate mare; centrosferă. [< fr. barysphère, cf. gr. barys – greu, sphaira – sferă]. Vezi definitia »

ALÚNĂ, alune, s. f. Fructul alunului. ◊ Alune de pământ (sau americane) = fructele comestibile ale unei mici plante tropicale (Arachis hypogae); arahidă. – Lat. *abellona (= abellana [nux]). Vezi definitia »