NĂMÓL, nămoluri, s. n. Sediment moale alcătuit din particule fine, de culoare închisă, cu miros caracteristic și uneori cu proprietăți radioactive, depus pe fundul bazinelor acvatice, mai ales al apelor stătătoare, sau rămas după inundație la malul unui rău; mâl; p. ext. noroi. ◊ Expr. A face (băi de) nămol = a-și unge corpul cu un strat de nămol în scopuri curative. ♦ Fig. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Cantitate, volum mare din ceva. [Var.: (pop.) nomól s. n.] – Din ucr. namil, -olu. Vezi definitia »

RESÓL s.n. Produs reprezentând prima fază de condensare în procesul de obținere a bachelitei. [< fr. résol]. Vezi definitia »

SÉTBOL s. n. minge la tenis, volei etc. servită către sfârșitul setului și prin care unul din jucători poate câștiga setul respectiv. (< engl. set-ball) Vezi definitia »

ADRIANOPOL, oraș în Turcia europeană, întemeiat de împăratul Adrian. În 378 d. Hr. vizigoții au nimicit aici armata romană, iar în 1205 țarul Ioniță Caloianul a înfrînt oștile Imp. Latin. Cucerit de turci în 1362, a fost capitala Imp. Otoman între 1362 și 1453. Aici s-a încheiat Tratatul de pace Ruso-Turc (1829), prin care s-a recunoscut, printre altele, independența Greciei, autonomia Serbiei și s-a desființat monopolul turcesc asupra comerțului Țării Românești și Moldovei. Azi Edirne. Vezi definitia »

GAIACÓL s.n. Extract din rășina de gaiac. [Pron. ga-ia-, var. guaiacol s.n. / < fr. gaïacol, cf. engl. guaiacol]. Vezi definitia »