Definita cuvantului tipă
TÍPĂ s.f. 1. (Fam.; peior.) Tipesă. 2. (Rar) Literă de tipar pentru imprimare. [< tip + -ă, cf. fr. type].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tipă
ENCÍCLICĂ s.f. Circulară oficială a papei către preoți sau episcopi. [Cf. fr. encyclique, it. enciclica, lat.t., gr. enkyklos – circular]. Vezi definitia »
maníță (-țe), s. f. – Postav de lînă. Ngr. μανίτσα „manșon” (Scriban). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
târsoácă, târsoáce, s.f. (reg.) 1. păiș; troscot. 2. barbă mare. Vezi definitia »
DONICÚȚĂ, donicuțe, s. f. (Rar) Donicioară. – Din don[iță] + suf. -ic-uță. Vezi definitia »
TRIBOTÉHNICĂ s. f. prelungire a vieții unui motor prin sistemul de ungere. (< tribo- + tehnică) Vezi definitia »