Definita cuvantului tonic
TÓNIC, -Ă adj. 1. (Despre o vocală, o silabă) Pe care cade accentul. ◊ Accent tonic = accent muzical; (p. ext.) accent expirator sau de intensitate. 2. (Med.; și s.n.) (Substanță, medicament) care întărește organismul, reface forțele; întăritor. // (Și în forma toni-, tono-) Element prim și secund de compunere savantă cu semnificația „întăritor”, „care fortifică”. [< fr. tonique, it. tonico, cf. gr. tonikos].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tonic
nestáșnic, nestáșnică, adj. (reg.) 1. (despre oameni) vioi, zburdalnic; impulsiv, aprig; schimbător, nestatornic. 2. (despre animale) lacom. Vezi definitia »
SILÍCIC adj.m. Acid silicic = acid slab pus în libertate prin acidularea unora dintre silicați sau prin hidrolizarea unor compuși ai siliciului. [< fr. silicique]. Vezi definitia »
GALÁCTIC, -Ă adj. Care se referă la Calea lactee. ◊ Plan galactic = plan fundamental care trece prin centrul Căii lactee; ecuator galactic = cercul mare de-a lungul căruia planul galactic intersectează sfera cerească; coordonate galactice = coordonate raportate la ecuatorul galactic și la axa polilor galactici. [< fr. galactique]. Vezi definitia »
tizic Vezi definitia »
AFTERPÍC s. n. compartimentul cel mai apropiat de pupă al unei nave. (< engl. afterpeak) Vezi definitia »