Definita cuvantului toreutică
TOREÚTICĂ s.f. Meșteșugul cizelării lemnului, a aurului și a fildeșului sau a metalelor; (p. restr.) arta sculpturii în bronz. ♦ Totalitatea obiectelor de podoabă specifice unui popor. [Pron. -re-u-, gen. -cii. / < fr. toreutique].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu toreutică
SUPRAMÚNCĂ s. f. muncă prestată de lucrători pentru munca necesară, prin care se creează plusprodusul. (după fr. surtravail) Vezi definitia »
PARAGLOBÍNĂ s.f. Paraglobulină. [< fr. paraglobine]. Vezi definitia »
SIMBOLÍSTICĂ s. f. (Livr.) Simbolică (2). – Simbol + suf. -istică. Vezi definitia »
fentă, fente s. f. păcăleală, înșelăciune. Vezi definitia »
PENTÓZĂ s.f. (Chim.) Monozaharidă cu cinci atomi de oxigen în moleculă. [< fr. pentose]. Vezi definitia »