corcán (-ni), s. m. – Lăstar bastard. Origine necunoscută. Pare deformație de la cîrcel datorată, poate, unei schimbări de suf.; însă fonetismul nu este clar. Legătura pe care o presupune DAR cu rut. korkijka „coroana unui copac curățat de ramuri uscate”. Vezi definitia »

STILOFARINGIÁN, -Ă adj., s. m. (mușchi) care leagă apofiza stiloidă cu cartilajul tiroidian și pereții faringelui și ale cărui contracții ridică faringele în timpul deglutiției. (< fr. stylopharyngien) Vezi definitia »

MORMÁN, mormane, s. n. Îngrămădire de obiecte de același fel; cantitate (mare) dintr-un material strâns la un loc; grămadă, maldăr. – Et. nec. Vezi definitia »

ȚOPÂRLÁN, țopârlani, s. m. Persoană cu apucături grosolane; om mojic, bădăran, grosolan, țoapă. – Probabil contaminare între țop și [m]îrlan. Vezi definitia »

PARAMEDIÁN, -Ă adj. situat lângă linia mediană. (< fr. paramédian) Vezi definitia »