TRONSÓN s.n. Bucată ruptă din ceva. ♦ Porțiune a unui drum, a unei construcții; porțiune, crâmpei. [< fr. tronçon]. Vezi definitia »

XÉNON s. n. Element chimic din grupul gazelor nobile, incolor și inodor, care se găsește în atmosferă în cantități foarte mici. – Din fr. xénon, germ. Xenon. Vezi definitia »

tabón (-oáne), s. n. – (Mold.) Turmă, cîrd. – Var. tabun. Pol., rus. tabun (Tiktin). Vezi definitia »

ANTIFÓN³, antifoane, s. n. 1. Material fonoabsorbant aplicat pe suprafețele unui spațiu închis cu scopul reducerii zgomotului venit din exterior; insonorizant. 2. Echipament de protecția muncii destinat protejării auzului celor care îl poartă. – Din pref. anti- + suf. -fon. Vezi definitia »

CATIÓN s.m. (Chim.) Ion încărcat cu sarcină electrică pozitivă. [Pron. -ti-on. / < fr. cation]. Vezi definitia »