PILIÉR, piliere, -i, subst. 1. S. n. Porțiune dintr-un zăcământ delimitată prin lucrări miniere sau cuprinsă între zone de exploatare. 2. S. m. (Rugbi) Fiecare dintre cei doi înaintași din prima linie care încadrează pe taloner într-un meleu. [Pr.: -li-er] – Din fr. pilier. Vezi definitia »

AMIANTIFÉR, -Ă adj. care conține amiantă. (< fr. amiantifère) Vezi definitia »

HANGÉR, hangere (hangeruri), s. n. Pumnal mare, încovoiat. – Din tc. hancer. Vezi definitia »

CONFECȚIONÉR, -Ă s. m. f. 1. muncitor în confecții. 2. muncitor specializat în confecționarea unor piese. (< fr. confectionneur) Vezi definitia »

DREIKÁNTER s.n. Bloc oscilant, șlefuit pe trei fațete datorită acțiunii conjugate a coroziunii și a deflației. Formarea fațetelor se explică prin rostogolirea pietrelor, ca urmare a excavării nisipului de la bază, și prin oprirea lor pe o suprafață plană. [Sursa: M. Ielenicz și colaboratorii, 1999, Dicționar de geografie fizică, Editura Corint, București] Vezi definitia »