almár (almáre), s. n. – Dulap. – Var. almariu, armar(iu). Istr. armor. Lat. armarium, poate direct în var. (Pușcariu 66; REW 625; DAR); cf. vegl. armar, it. armadio, v. fr. almaire, armaire (› fr. armoire). Din lat. s-a transmis aproape tuturor limbilor europene, cf. germ. Almer, ngr. ἀρμάρι, alb. armar (probabil din it.), cr. ormar, orman (de unde, în Banat, orman „dulap”), mag. almáriom, ceh. (j)almara, pol. almarya. În rom., în forma almar, provine probabil din slov. almara (cf. Berneker 30) sau din mag. (Hasdeu 904; Domaschke 130; Gáldi, Dict., 102). A fost întărit în parte de contactul cu fr. armoire › rom. armuar. Cu formele sale anterioare este pop. numai în Trans. și Banat. Vezi definitia »

JAGUÁR s.m. Animal carnivor din America de Sud, foarte feroce, cu părul galben-roșcat și cu pete negre rotunde ca ale panterei. [Pron. -gu-ar. / < fr. jaguar, port. jaguarete < cuv. tupi]. Vezi definitia »

BRUMÁR s. m. a doua lună în calendarul republican francez (2³ octombrie – 2¹ noiembrie). (< fr. brumaire) Vezi definitia »

VICECANCELÁR, vicecancelari, s. m. Persoană care ține locul unui cancelar in absența acestuia; titlu, funcție, deținută de această persoană. – Vice- + cancelar (după fr. vice-chancelier). Vezi definitia »

AVATÁR, avataruri, s. n. (În unele concepții religioase) Reîncarnare succesivă a unei ființe. ♦ (Fig.) Transformare neprevăzută (și chinuitoare) care intervine în evoluția unei ființe sau a unui lucru. – Din fr. avatar. Vezi definitia »