LÁIC, -Ă, laici, -e, adj. (Adesea substantivat) Care este din afara religiei și a tagmei bisericești, specific acestui domeniu; mirenesc, lumesc. ♦ Fig. (Fam.) Care nu cunoaște, nu este inițiat într-un anumit domeniu. [Pr.: la-ic] – Din fr. laïque, lat. laicus. Vezi definitia »

imiclíc s.n. (înv.) porția de pâine și hrană ce se da odinioară zilnic servitorilor unei case boierești. Vezi definitia »

RINOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la rinologie, de rinologie. [< fr. rhinologique]. Vezi definitia »

ANTIFILOZÓFIC, -Ă adj. Împotriva filozofiei; nepotrivit cu filozofia. [Cf. fr. antiphilosophique]. Vezi definitia »

ACÉTIC, -Ă, acetici, -ce, adj. (În sintagmele) Acid acetic = acid organic obținut sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic, care se prezintă ca un lichid incolor, cu miros înțepător și este folosit în industria coloranților, farmaceutică, în alimentație etc. Fermentație acetică = fermentație care transformă alcoolul etilic în acid acetic, folosită la fabricarea oțetului. Aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înțepător, folosit la prepararea acidului acetic, a acetatului de etil, în industria chimică de sinteză etc.; acetaldehidă. – Din fr. acétique. Vezi definitia »