Definita cuvantului trenă
TRÉNĂ s.f. Coadă lungă a unei rochii, care atârnă pe jos. ♦ Viteza cu care aleargă concurenții într-o cursă atletică, ciclistă etc. ◊ A duce trena = a conduce plutonul concurenților într-o cursă sportivă; a fi în frunte; trenă falsă = inițiativă aparentă a unui atlet sau a unui ciclist, în scopul derutării adversarilor din cursă. [< fr. traîne].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu trenă
ANATOXÍNĂ s. f. toxină care, atenuată prin căldură și formol, și-a pierdut toxicitatea. (< fr. anatoxine) Vezi definitia »
pareátcă (-étce), s. f. – (Mold.) Rutină, practică. Rut. porjadk, rus. porjadok (Tiktin). Der. păretcar, s. m. (tipicar). Vezi definitia »
ATMOSFÉRĂ, (3) atmosfere, s. f. 1. Înveliș gazos care înconjoară pământul; aer; spec. aer pe care îl respiră cineva. ♦ (Fig.) Mediul social înconjurător; ambianță. ♦ (Fig.) Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva. 2. Masă de gaze și de vapori aflată într-un spațiu în care au loc reacții chimice. 3. Unitate de măsură a presiunii gazelor. – Din fr. atmosphère. Vezi definitia »
GEÓDĂ, geode, s. f. 1. Agregat de minerale format prin depunere în cavitățile largi ale rocilor. 2. (Med.) Cavitate patologică în diverse țesuturi. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géode. Vezi definitia »
ENTEROANASTOMÓZĂ, enteroanastomoze, s. f. Operație chirurgicală prin care se stabilește o legătură între două anse intestinale, pentru a ocoli o tumoare sau altă piedică din tranzitul intestinal. [Pr.: -ro-a-] – Din fr. entéro-anastomose. Vezi definitia »