COSTOTÓM s. n. instrument folosit în costotomie. (< fr. costotome) Vezi definitia »

SUPRAÓM s. m. termen care desemnează ideea omului desăvârșit, cu calități excepționale. ◊ (la Nietzsche) tipul omului superior prin voință. (după germ. Ubermensch, fr. surhomme) Vezi definitia »

BATOCRÓM s. n. efect produs de o grupare de atomi, care, introdusă în molecula unei substanțe organice, determină închiderea culorii acesteia. (< fr. bathocrôme) Vezi definitia »

AUTONÓM, -Ă adj. Care se bucură de autonomie, este condus, administrat prin autonomie. [Pron. a-u-, pl. -mi, -me. / cf. fr. autonome, it. autonomo]. Vezi definitia »

IDIÓM, idiomuri, s. n. Termen general care denumește o unitate lingvistică (limbă, dialect sau grai). [Pr.: -di-om] – Din fr. idiome. Vezi definitia »