SIALOGÉN, -Ă adj. care provoacă salivație. (< fr. sialogène) Vezi definitia »

PALEOGÉN, -Ă, paleogeni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Prima perioadă a neozoicului, caracterizată printr-o floră în care predomină fanerogamele și printr-o faună variată; numulitic. 2. Adj. Care aparține paleogenului (1), privitor la paleogen. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléogène. Vezi definitia »

CROMOGÉN, -Ă adj. Cromatogen. [< fr. chromogène]. Vezi definitia »

ROENTGEN s.m. Unitate electrostatică de radiație. // s.n. Aparat cu care se produc raze X. [Pron. rönt-ghen, scris și röntgen. / < fr. röntgen, cf. W. C. Röntgen – fizician german]. Vezi definitia »

SAPROGÉN, -Ă, saprogeni, -e, adj., s. m. (Microorganism) care provoacă putrefacția. – Din fr. saprogène. Vezi definitia »