Definita cuvantului triumvirat
TRIUMVIRÁT s.n. Funcția și durata funcției de triumvir în Roma antică. [Pron. tri-um-. / < lat. triumviratus, cf. fr. triumvirat].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu triumvirat
ADECVÁT, -Ă, adecvați, -te, adj. Potrivit, corespunzător, nimerit. ♦ (Fil.; despre idei, cunoștințe etc.} Care corespunde fidel obiectului. [Var.: adecuát, -ă, adj.] – Din fr. adéquat, lat. adaequatus. Vezi definitia »
DECEMVIRÁT, decemvirate, s. n. Formă de guvernământ politic prin care conducerea statului era exercitată de o comisie alcătuită din zece persoane (decemviri) – Din lat. decemviratus, fr. décemvirat. Vezi definitia »
RECOLONIZÁT, -Ă, recolonizați, -te, adj. (Despre țări, regiuni) Care a fost colonizat din nou, cu noi grupuri de populație. – V. recoloniza. Vezi definitia »
GOSTÁT, gostaturi, s. n. (Ieșit din uz) Gospodărie (agricolă) de stat. – Go[spodărie agricolă de] stat. Vezi definitia »
DISCORDÁT, -Ă, discordați, -te, adj. 1. (Despre instrumente muzicale cu coarde) Dezacordat. ♦ (Despre arcuri) Care nu este întins sau încordat suficient. 2. Fig. (Rar; despre oameni) Indispus, posomorât. – V. discorda. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z