Element de compunere savantă care, antepus denumirii unei unități de măsură, o multiplică de 10 la puterea 12 ori Vezi definitia »

pământ înmuiat pus intre vergele pentru pereții caselor Vezi definitia »

EXTERMINÁNT, -Ă adj. care extermină. (< fr. exterminant) Vezi definitia »

LABIRÍNT s.n. 1. Edificiu cu foarte multe încăperi și galerii (asemănător edificiului mitic construit de către Dedal în Creta), în care orientarea este foarte dificilă. ♦ Grădină ornamentală din benzi înguste de arbuști dispuse într-o înlănțuire care creează posibilitatea de rătăcire. ♦ (Fig.) Lucru încâlcit, încurcat. 2. Dispozitiv folosit în diverse instalații pentru a obliga un fluid să parcurgă un drum lung în scopul de a-i micșora viteza. 3. Parte a urechii interne, formată din cavități sinuoase. [Pl. -turi, -te. / cf. fr. labyrinthe, lat. labyrinthus, gr. labyrinthos]. Vezi definitia »

ANCADRAMÉNT, ancadramente, s. n. Chenar decorativ în relief care înconjură o ușă, o fereastră etc. – Din fr. encadrement. Vezi definitia »