măcí (-césc, -ít), vb. – A strivi, a zdrobi. Sl. mĕčiti „a (se) muia” (Cihac, II, 180), cf. sb. mečiti „a zdrobi, a presa”. Cuvînt rar, înv. – Der. măceală, s. f. (strivire). Vezi definitia »

CRĂCÍ, crăcésc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) crăcăna. – Din crac². Vezi definitia »

restatornicí (a ~) (res-ta- / re-sta-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. restatornicésc, imperf. 3 sg. restatorniceá; conj. prez. 3 să restatorniceáscă Vezi definitia »

aláci (-ce), adj. – Împestrițat; amestecat. – Var. alac. Tc. alaça (Seineanu, II, 13). Vezi definitia »

ÎNDOBITOCÍ, îndobitocesc, vb. IV. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă facultățile intelectuale și morale; a (se) prosti², a (se) tâmpi, a (se) abrutiza. – În + dobitoc. Vezi definitia »