MEFIÉNȚĂ, mefiențe, s. f. 1. (Livr.) Neîncredere; bănuială. 2. (Psih.) Suspiciune patologică; așteptare anxioasă a răului. [Pr.: -fi-en-] – Din fr. méfiance. Vezi definitia »

ȘEDÍNȚĂ s. f. adunare organizată a unui colectiv pentru a discuta și a lua unele hotărâri privitoare la anumite probleme. ◊ fiecare dintre perioadele de timp neîntrerupte în care se execută o activitate, se aplică unui bolnav un anumit tratament cu ajutorul unor aparate speciale etc. (după fr. séance) Vezi definitia »

PROTOSULFÚRĂ, protosulfuri, s. f. (Chim.) Combinația cea mai săracă în sulf pe care o substanță simplă o poate forma cu acesta. – Din fr. protosulfure. Vezi definitia »

PIRÍTĂ, pirite, s. f. Sulfură de fier naturală, de culoare galbenă, cristalizată în sistem cubic, folosită mai ales ca materie primă la fabricarea acidului sulfuric. – Din fr. pyrite. Vezi definitia »

MADRIÉRĂ s. f. (constr.) 1. scândură groasă, grindă, dulap. 2. centură (de beton). 3. (mar.) platformă a unui ponton de acostare. (< fr. madrier) Vezi definitia »