véveriță (-țe), s. f. – Mic mamifer rozător care trăiește pe arbori (Sciurus vulgaris). – Mr. virviriță, megl. ververiță. Sl. vĕverica (Cihac, II, 454; Conev 56), cf. bg. ververica, sb. vjeverica, slov. vèverica, rus. veverica, ngr. βερβερίτσα (Meyer, Neugr. St., II, 18). Vezi definitia »

VIROÁGĂ, viroage, s. f. Vale mică, râpoasă, mocirloasă, formată de ploi și de inundații sau prin părăsirea albiei de către un râu; albia unui torent, cu malurile adânci și abrupte. – Et. nec. Vezi definitia »

CORESPONDÍNȚĂ s. f. v. corespondență. Vezi definitia »

NÚRSĂ, nurse, s. f. (Rar) Dădacă, doică, bonă. – Din fr., engl. nurse. Vezi definitia »

CREMALIÉRĂ, cremaliere, s. f. Organ de mașină având forma unei bare dințate pe care se angrenează o roată cilindrică dințată, pentru a transforma o mișcare de rotație într-o mișcare de translație și invers. [Pr.: -li-e-] – Din fr. crémaillère. Vezi definitia »