SPIRITUÁL¹, -Ă, spirituali, -e, adj. 1. Care aparține spiritului (I 1), privitor la spirit; ideal, imaterial; sufletesc; intelectual; p. ext. cultural. 2. Inteligent, deștept, ager; dotat cu umor. ♦ Care oglindește, exprimă, denotă inteligență, istețime, umor. 3. Care aparține religiei sau bisericii; bisericesc, religios; duhovnicesc. ♦ (Substantivat, m.) Duhovnic. [Pr.: -tu-al] – Din fr. spirituel. Vezi definitia »

țucál (-le), s. n. – Oală de noapte. – Mr. țocali „oală”. Ngr. τσουϰάλι, din it. zucca (Tiktin; Gáldi 263), cf. tc. çukal, bg. cukalo. Vezi definitia »

MONOSEPÁL, -Ă adj. (Despre flori) Cu o singură sepală; gamosepal; (despre plante) care are florile cu o singură sepală. [Cf. fr. monosépale]. Vezi definitia »

ABDOMINÁL, -Ă, abdominali, -e, adj. Care aparține abdomenului, privitor la abdomen; ventral. ◊ Cavitate abdominală = cavitate cuprinsă între pereții abdomenului (1). – Din fr. abdominal. Vezi definitia »

CONSENSUÁL, -Ă adj. Care se face cu asentimentul tuturor părților. ◊ (Jur.) Contract consensual = contract care se încheie prin simplul acord al părților. [Pron. -su-al. / < fr. consensuel]. Vezi definitia »