CONDUPLICÁȚIE s.f. 1. Starea unui organ conduplicat. 2. (Ret.) Repetiție a unui cuvânt la sfârșitul sau la începutul unei fraze. [Gen. -iei, var. conduplicațiune s.f. / cf. fr. conduplication, lat. conduplicatio]. Vezi definitia »

AMBROZIE, preot la episcopiei din Buzău. A însuflețit masele populare din București în lupta împotriva forțelor contrarevoluționare din iun. 1848. Poreclit „Popa Tun” pentru că, sfidînd moartea, s-a așezat în fața tunurilor inamice. Vezi definitia »

ISOMETRÍE s.f. v. izometrie. Vezi definitia »

CLINOTERAPÍE s. f. tratament al unor afecțiuni prin repaus la pat. (< fr. clinothérapie) Vezi definitia »

MENORAGÍE, menoragii, s. f. Afecțiune a uterului, manifestată prin pierderea unei cantități excesive de sânge în timpul menstruației. – Din fr. ménorragie. Vezi definitia »