IRITABILITÁTE, iritabilități, s. f. Proprietatea de a se irita ușor; starea celui iritabil; irascibilitate. ♦ (Fiziol.) Proprietate generală a materiei vii de a reacționa la acțiunea anumitor factori externi prin modificarea metabolismului. – Din fr. irritabilité, lat. irritabilitas, -atis. Vezi definitia »

líncote s.f. pl. (reg.) vorbe amăgitoare. Vezi definitia »

bóiște (bóiști), s. f. – 1. (Rar în Trans.) Loc unde se face fecundarea peștilor. – 2. Pește mic din rîurile de munte, Phoxinus laevis. Sl. bojište „cîmp de bătaie” (DAR). – Der. boiștean, s. m. (Phoxinus laevis). Vezi definitia »

CUMÍNTE, cuminți, adj. 1. Cu purtări bune; așezat, liniștit. 2. Cu judecată; deștept, înțelept. ◊ (Substantivat, m.) Un nebun arunc-o piatră-n baltă și zece cuminți n-o pot scoate. ♦ Prevăzător, prudent. – Cu + minte. Vezi definitia »

IMPUNITÁTE s. f. Scutire de pedeapsă a unui infractor din cauza unor împrejurări speciale, prevăzute de lege. – Din fr. impunité, lat. impunitas, -atis. Vezi definitia »