UNTÁR, (1) untari, s. m., (2) untare, s. n. 1. S. m. Persoană care se ocupă cu prepararea untului. 2. S. n. Vas de lemn în care se bate untul. – Unt + suf. -ar. Vezi definitia »

NUMERÁR s. n. sumă de bani în monede sau în hârtie-monedă. (< fr. numéraire, lat. numerarius) Vezi definitia »

MĂGÁR, măgari, s. m. 1. Animal din familia calului, mai mic decât acesta, cu părul de obicei sur, capul mare și urechile lungi, întrebuințat ca animal de povară și de tracțiune; asin (Equus asinus). ◊ Expr. A nu fi nici cal, nici măgar = a nu avea o situație precisă, a nu aparține unei categorii determinate. 2. Epitet dat unui om prost, încăpățânat sau obraznic. – Cf. alb. magar, bg. magare. Vezi definitia »

harcumar, harcumari s. m. (țig.) subofițer de poliție. Vezi definitia »

păscălár, păscălári, s.m. (reg.) 1. pescar. 2. pescăruș. 3. specie de pasăre de prund (prumdăraș). Vezi definitia »