Definita cuvantului veto
VÉTO s.n. 1. (Ant.) Drept pe care îl aveau tribunii plebei în Roma antică de a se opune hotărârilor senatului, folosind formula veto. 2. Drept excepțional pe care îl are cineva de a se opune unei hotărâri folosind această formulă. [< lat. veto – mă opun].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu veto
CLEISTO- Element de compunere savantă cu semnificația „închis”. [Pron. cle-is-. / < fr. cléist(o)-, cf. gr. kleistos – închis]. Vezi definitia »
a lua la mișto (pe cineva) v. a lua împrejur. Vezi definitia »
PIZZICÁTO s.n. Mod de a cânta dintr-un instrument cu coarde numai ciupindu-le, fără a folosi arcușul; bucată muzicală executată în acest fel. [Pron. pi-ți-ca-to. / < it., fr. pizzicato]. Vezi definitia »
BENTO- elem. „adânc, adâncime”. (< fr. bentho-, cf. gr. benthos) Vezi definitia »
BRÚTO adv. În total, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), cheltuielile, impozitele etc. (dintr-un venit). – Din germ. Brutto, it. brutto. Vezi definitia »