Definita cuvantului vicar
VICÁR s.m. 1. (Ist.) Cel care ținea locul cuiva căruia îi urma imediat în rang. ♦ Funcționar din organizarea mai târzie a Imperiului roman, care administra o dioceză imperială. 2. Locțiitor al unui mitropolit, al unui episcop sau al unui alt demnitar bisericesc. [< fr. vicaire, it. vicario < lat. vicarius – locțiitor].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu vicar
VELEITÁR, -Ă adj., s. m. f. (cel) care are veleități. (< fr. velléitaire) Vezi definitia »
BALNEÁR, -Ă adj. referitor la băile curative. (< fr. balnéaire, lat. balnearius) Vezi definitia »
CAFÉ-BAR s. n. local în care se consumă cafea și băuturi alcoolice. (< cafe/nea/ + bar1) Vezi definitia »
DISCIPLINÁR, -Ă, disciplinari, -e, adj. (Adesea adverbial) Conform cu disciplina, privitor la disciplină, urmărind disciplina sau disciplinarea. ◊ Pedeapsă (sau sancțiune) disciplinară = sancțiune care se aplică unei persoane pentru încălcarea regulilor de disciplină a muncii din instituția sau organizația în care activează. Pe cale disciplinară = prin pedeapsă disciplinară. – Din fr. disciplinaire. Vezi definitia »
postuniversar Vezi definitia »