EMPIRÍE s.f. (Liv.) Existență; experiență. [< gr. empeiria]. Vezi definitia »

FIZIOLATRÍE s. f. închinare la fenomenele naturii. (< fr. physiolâtrie) Vezi definitia »

INTERJÉCȚIE s.f. (Gram.) Parte de vorbire neflexibilă fără funcție sintactică și care exprimă stări sufletești sau imită sunete, zgomote etc. [Gen. -iei, var. interjecțiune s.f. / cf. fr. interjection, lat. interiectio]. Vezi definitia »

MUZICOTERAPÍE s.f. (Med.) Tratament al anumitor boli nervoase cu ajutorul audițiilor muzicale. [Gen. -iei. / < fr. musicothérapie, cf. lat. musica – muzică, gr. therapeia – îngrijire]. Vezi definitia »

AMFICȚIONÍE s. f. (În Grecia antică) Unitate de triburi sau asociație de orașe-state, grupate în jurul unui sanctuar comun. [Acc. și: amficțiónie. – Pr.: -ți-o-] – Din fr. amphictyonie. Vezi definitia »