EPISILOGÍSM, episilogisme, s. n. Silogism dintr-o serie de silogisme, care are ca premisă concluzia silogismului anterior. – Din fr. épisyllogisme. Vezi definitia »

FILOGERONTÍSM s.n. Teorie care susține regresul în domeniul materiei vii prin îmbătrânirea și extincția predestinată a speciilor. [Cf. fr. philogérontisme]. Vezi definitia »

FANATÍSM s. n. zel excesiv, credință religioasă dusă la extrem. ◊ devotament pătimaș, înfocat pentru o credință, pentru o idee etc., manifestat și printr-o intoleranță violentă față de adversari. (< fr. fanatisme) Vezi definitia »

NEOLIBERALÍSM s. n. curent în economia politică contemporană care, formal, critică intervenția statului în economie și se declară împotriva monopolurilor, dar care teoretizează de fapt necesitatea unor forme ale capitalului monopolist de stat. (< fr. néolibéralisme) Vezi definitia »

CAMELEONÍSM s. n. 1. însușire a unor reptile de a-și schimba culoarea pielii potrivit mediului înconjurător; homocromie. 2. (fig.) schimbare a purtării și a convingerilor cuiva în funcție de împrejurări. (< fr. caméléonisme) Vezi definitia »