ÍRIS s.m. Plantă erbacee perenă cu frunze lungi și cu flori mari, violete, albe sau galbene; (pop.) stânjenel. [< fr. iris]. Vezi definitia »

LÁPIS s. n. lapislazuli. (< fr. lapis) Vezi definitia »

OXÁLIS s. m. plantă erbacee ale cărei frunze conțin acid oxalic; măcriș. (< fr., lat. oxalis) Vezi definitia »

JÁIS s.n. Varietate de antracit tare și sticlos de culoare neagră mată, folosită la confecționarea unor mărgele. [< fr. jais]. Vezi definitia »

FÉDERVAIS s.n. Pulbere de steatită care se pune în mănuși și în ghete pentru a fi îmbrăcate mai ușor. [< germ. Federweiss]. Vezi definitia »