ZEȚUÍT, zețuituri, s. n. Faptul de a zețui; zețuire. – V. zețui. Vezi definitia »

ÎMBULZÍT, -Ă, îmbulziți, -te, adj. Care se îngrămădește, se înghesuie; învălmășit. – V. îmbulzi. Vezi definitia »

ÎNNOROÍT, -Ă, înnoroiți, -te, adj. Umplut de noroi; înfundat în noroi. [Var.: înnoroiát, -ă adj.] – V. înnoroi. Vezi definitia »

CHERCHELÍT, -Ă, chercheliți, -te, adj. (Fam.) Care s-a îmbătat (ușor); amețit. – V. chercheli. Vezi definitia »

IMPLICÍT, -Ă, impliciți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care este inclus, conținut în altceva (fără a mai fi exprimat direct); care se înțelege de la sine. – Din fr. implicite, lat. implicitus. Vezi definitia »