SIGNORÍE, signorii, s. f. 1. Formă de guvernământ instituită în unele orașe italiene în evul mediu târziu și în Renaștere. 2. Organ de conducere în unele orașe-republici italiene, în evul mediu, ales dintre membrii de vază ai breslelor. [Pr.: siniorie] – Din it. signoria. Vezi definitia »

SFINCTERALGÍE s.f. (Med.) Durere la nivelul unui sfincter. [Gen. -iei. / < fr. sphinctéralgie]. Vezi definitia »

HEMOROIDECTOMÍE s. f. rezecție a hemoroizilor. (< fr. hémoroïdectomie) Vezi definitia »

TARSECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecție a oaselor tarsului. [Gen. -iei. / < fr. tarsectomie, cf. gr. tarsos – talpă, ektome – excizie]. Vezi definitia »

ODOSCOPÍE s. f. procedeu prin care se apreciază mirosurile. (< fr. odoroscopie) Vezi definitia »