OXIMETRÍE s.f. Determinare a cantității de oxigen din hemoglobină, a cantității de acid liber conținut într-o substanță. [Gen. -iei. / < fr. oxymétrie]. Vezi definitia »

DISFÚNCȚIE, disfuncții, s. f. 1. (Med.) Tulburare a funcției unui organ, aparat sau sistem. 2. (Tehn.) Reducere a adaptării sau integrării unui subsistem la sistemul din care face parte. – Din germ. Disfunktion, it. disfunzione. Vezi definitia »

LIMBUȚÍE, limbuții, s. f. Înclinare, tendință de a vorbi mult și fără rost; vorbărie, flecăreală, locvacitate. – Limbut + suf. -ie. Vezi definitia »

SPLANHNOGRAFÍE s. f. radiografie a viscerelor, cu o substantă opacă la razele X. (< fr. splanchnographie) Vezi definitia »

citanie, citanii s. f. (pop.) citație. Vezi definitia »