ZOIZÍT s.n. Silicat natural hidratat de calciu și de aluminiu din grupa epidotului, component al unor roci eruptive și metamorfice. [Sil. zo-i-] (din germ. Zoisit) Vezi definitia »

VITRÍT s. n. 1. Component principal al cărbunilor, negru, lucios și compact. 2. Material sticlos folosit ca izolant între soclul becurilor electrice și capsă. – Din germ. Vitrit. Vezi definitia »

HIPOCLORÍT, hipocloriți, s. m. Sare a acidului hipocloros, care se obține prin acțiunea clorului asupra hidroxizilor puternic bazici sau pe cale electrolitică. ◊ Hipoclorit de sodiu = sare de sodiu a acidului hipocloros, întrebuințată ca dezinfectant și ca decolorant; apă de javel. Hipoclorit de potasiu = sare de potasiu hipocloros. – Din fr. hypochlorite. Vezi definitia »

BĂIȚUÍT s. n. Acțiunea de a băițui. – V. băițui. Vezi definitia »

ÎNĂBUȘÍT, -Ă, înăbușiți, -te, adj. 1. (Despre sunete, voce) Fără putere, stins, înecat. 2. (Despre alimente) Fiert în aburi (vasul fiind acoperit cu un capac). – V. înăbuși. Vezi definitia »