culátă (culáte), s. f. – Partea dinapoi a țevii unei arme de foc. It. culatta (sec. XIX). Vezi definitia »

CHIULÁSĂ s.f. 1. Piesă care închide cilindrii unui motor cu ardere internă. 2. Culată (la tunuri). [Pron. chiu-la-, var. culasă s.f. / < fr. culasse]. Vezi definitia »

ISOPLÉTĂ s.f. v. izopletă. Vezi definitia »

porplécă s.f. (reg.) fată simpatizată de toată lumea pentru purtările ei bune. Vezi definitia »

TÍGRĂ, tigre, s. f. (Înv.) Tigroaică. – Din tigru. Vezi definitia »