EBÓȘĂ s.f. Trasarea liniilor generale, a formei unei opere de artă, a unui desen. Eboșa unei statui. Vezi definitia »

RIZARTRÓZĂ s.f. (Med.) Artroză a rădăcinii unui deget sau a unui membru. [< fr. rhizarthrose, cf. gr. rhiza – rădăcină, arthron – articulație]. Vezi definitia »

BÓSĂ s. f. 1. ridicătură naturală (a unui teren, a unei roci etc.). 2. (anat.) protuberanță, umflătură, proeminență. 3. (fig.) aptitudine. (< fr. bosse) Vezi definitia »

NÁLBĂ, nalbe, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia malvaceelor, care cresc spontan ori se cultivă ca plante decorative și medicinale. – Lat. malva. Vezi definitia »

ALBĂSTREÁLĂ s. f. 1. Albastru, albăstrime. 2. Substanță de culoare albastră-indigo, care are proprietatea de a descompune culoarea galbenă; se folosește în gospodărie și în industrie pentru accentuarea albului unor obiecte. – Din albăstri + suf. -eală. Vezi definitia »