Definita cuvantului știft
ȘTIFT, știfturi, s. n. Cui mic (de lemn), fără cap, folosit în cizmărie pentru a fixa talpa încălțămintei. ♦ Tijă metalică cilindrică sau conică, folosită la îmbinarea a două piese de metal; spin1. – Din germ. Stift.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu știft
țeft s.n. (înv. și reg.) 1. par în mijlocul ariei. 2. cureaua de la crucea trăsurii. 3. (fig.) centru, stăpânire. 4. moment decisiv. Vezi definitia »
iúft (-turi), s. n. – Piele groasă de bovine întrebuințată pentru fețe de încălțăminte. Rus. juft (Cihac, II, 152; Tiktin; DAR), cf. pol. jucht. Vezi definitia »
raft (ráfturi), s. n. – Poliță, etajeră. – Var. înv. raf. Mr. arafă. Tc. raf(t) (Tiktin), cf. ngr. ρόφι, alb., bg. raft. Vezi definitia »
BIBLIORÁFT s. n. mapă de carton, clasor pentru păstrarea corespondenței, a actelor etc. (< fr. bibliorhapte) Vezi definitia »
GHEȘÉFT, gheșefturi, s. n. (Fam.) Afacere măruntă (necinstită). – Din germ. Geschäft. Vezi definitia »