Definita cuvantului știft
ȘTIFT, știfturi, s. n. Cui mic (de lemn), fără cap, folosit în cizmărie pentru a fixa talpa încălțămintei. ♦ Tijă metalică cilindrică sau conică, folosită la îmbinarea a două piese de metal; spin1. – Din germ. Stift.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu știft
BIBLIORÁFT s. n. mapă de carton, clasor pentru păstrarea corespondenței, a actelor etc. (< fr. bibliorhapte) Vezi definitia »
ZEFT s.n. (Reg.) Catran, smoală. Vezi definitia »
clift (-turi), s. n. – (Arg.) Haină, manta. Germ. Kluft (Spitzer, BF, V, 184; M. L. Wagner, BF, X, 161). – Der. cliftat, adj. (elegant, bine îmbrăcat). Vezi definitia »
moft (mófturi), s. n. – 1. Fleac, bagatelă. – 2. Scorneală, balivernă. – 3. Fason, sclifoseală. Tc. muft, din per. muft „fără importanță” (Loebel 204; Șeineanu, II, 262; Lokotsch 1492), cf. sb. mufte „gratuit”. La ultimul sens e posibilă intervenția unei încrucișări cu ngr. μόχθος „dificultate” (Cihac, II, 677). – Der. moftangiu, s. m. (palavragiu, șarlatan); moftangioaică, s. f. (șarlatancă, escroacă; sclifosită, fandosită); moftologie, s. f. (neseriozitate); moftolog, s. m. (grandoman, snob); mofturos, adj. (năzuros, fandosit). Vezi definitia »
RIFT s.n. (Geol.) Șir de rupturi ale scoarței terestre suboceanice. ♦ Tăietură, fisură în sol făcută de un râu. [< fr., engl. rift]. Vezi definitia »