ÎNFIERÁRE s. f. Acțiunea de a înfiera; înfierat¹. – V. înfiera. Vezi definitia »

EXPÚNERE s. f. acțiunea de a (se) expune. ◊ relatare; ceea ce se expune. ◊ narațiune, povestire. ♦ ~ de motive = prezentare a unui proiect de act normativ cuprinzând sublinierea și motivarea soluțiilor noi. (< expune) Vezi definitia »

CITÁRE s.f. Acțiunea de a cita și rezultatul ei. ◊ Semnele citării = ghilimele. [Pl. -tări. / < cita]. Vezi definitia »

zămislíre (pop.) s. f., g.-d. art. zămislírii; pl. zămislíri Vezi definitia »

INTERPELÁRE s.f. 1. Acțiunea de a interpela; interpelație. ♦ Întrebare (adresată de obicei în parlament de către un deputat unui ministru) prin care se cere o explicație (referitoare la rezolvarea unei chestiuni, a unor acte etc.). 2. (Rar; la pl.) Întrebări, somații. [< interpela]. Vezi definitia »