Definita cuvantului voluntar
VOLUNTÁR, -Ă adj. 1. Făcut de bunăvoie, nesilit de nimeni; liber consimțit. 2. Care caută să-și impună mereu voința; cu voință (fermă); încăpațânat, îndărătnic. // s.m. Militar care participă la o campanie sau se înrolează în armată din propria dorință, de bunăvoie, neobligat (înainte de a fi împlinit vârsta necesară). [< lat. voluntarius, cf. fr. volontaire, it. volontario].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu voluntar
eurostar s. m. sg. (tox.) LSD-25. Vezi definitia »
cocalar = termen ce denumeste acele persoane lipsite de etica, neincadrate prin actiunile lor in limitele bunului simt.Se disting in general prin burtile mari , cefe groase si transpirate , lanturi groase atarnate la gat. Preferintele lor muzicale sunt formate din manele si muzica house. Vezi definitia »
PREȘCOLÁR, -Ă I. adj., s. m. (copil) care nu are încă vârsta de școală. II. adj. referitor la învățământul copiilor sub această vârstă. (după fr. préscolaire) Vezi definitia »
KÁLA-AZÁR s. n. boală parazitară gravă, endemică pentru regiunile tropicale, produsă de un protozoar. (< fr. kala-azar) Vezi definitia »
CONCREȚIONÁR, -Ă, concreționari, -e, adj. Care prezintă concrețiuni. – [Pr.: -ți-o-] – Din fr. concrétionnaire. Vezi definitia »