Definita cuvantului voluntar
VOLUNTÁR, -Ă adj. 1. Făcut de bunăvoie, nesilit de nimeni; liber consimțit. 2. Care caută să-și impună mereu voința; cu voință (fermă); încăpațânat, îndărătnic. // s.m. Militar care participă la o campanie sau se înrolează în armată din propria dorință, de bunăvoie, neobligat (înainte de a fi împlinit vârsta necesară). [< lat. voluntarius, cf. fr. volontaire, it. volontario].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu voluntar
PLURIGLANDULÁR, -Ă, pluriglandulari, -e, adj. Care se referă la mai multe glande, care afectează mai multe glande. – Pluri - + glandular. Vezi definitia »
ANTIPARAZITÁR, -Ă adj., s. n. (substanță) care combate paraziții animali sau vegetali. (< fr. antiparasitaire) Vezi definitia »
REȚETÁR I. s. n. 1. listă de rețete. 2. (mar.) normativ conținând un ansamblu de alimente și rațiile alocate echipajului unei nave comerciale. 3. bloc cu formulare pentru rețete (1). II. s. m. cel care execută rețetele într-o farmacie. (< rețetă + -ar) Vezi definitia »
UTILITÁR, -Ă, utilitari, -e, adj. Care are scopuri utile (imediate), care pune pe primul plan utilitatea (imediată); preocupat de interese materiale. – Din fr. utilitaire. Vezi definitia »
șepcar, șepcari s. m. (peior.) activist de partid (în anii regimului comunist). Vezi definitia »