TALÉNT, talente, s. n. Aptitudine, înclinare înnăscută într-un anumit domeniu; capacitate deosebită, înnăscută sau dobândită, într-o ramură de activitate, care favorizează o activitate creatoare. ◊ Loc. adj. De talent = talentat. ♦ Persoană înzestrată cu aptitudini remarcabile. – Din fr. talent, lat. talentum. Vezi definitia »

FÓRINT s.m. Unitate monetară în Ungaria. [< mag. forint, cf. it. forint]. Vezi definitia »

SEMNIFICÁNT s.m. Elementul formal al semnului lingvistic. [După fr. signifiant]. Vezi definitia »

CONCILIÁNT, -Ă adj. care se lasă ușor înduplecat; împăciuitor. (<fr. conciliant) Vezi definitia »

ANTIDETONÁNT, Ă adj., s. n. / s. m. substanță care, adăugată în benzină, micșorează viteza de propagare a arderii în masa unui amestec carburant. (< fr. antidétonant) Vezi definitia »