HILOZOÍSM s. n. Teorie potrivit căreia întreaga materie ar fi vie, însuflețită, având capacitatea de a simți și de a gândi. – Din fr. hylozoïsme. Vezi definitia »

EVHEMERÍSM s.n. (Lit.) Doctrină potrivit căreia personajele mitologice ar fi oameni divinizați fie de frica, fie de admirația popoarelor. [< fr. évhémérisme, cf. Evhemer – filozof grec din antichitate]. Vezi definitia »

IMANENTÍSM s.n. Doctrină metafizică potrivit căreia existența, realitatea reprezintă exclusiv conținutul intern al conștiinței, este „imanentă” conștiinței. [< fr. immanentisme]. Vezi definitia »

IZODIMORFÍSM s. n. proprietate a unor substanțe izomorfe de a forma cristale mixte. (< fr. isodimorphisme) Vezi definitia »

ANTINOMÍSM s. n. 1. tendință de negare a legilor sau legalității. 2. (teol.) doctrină care propovăduiește, în numele supremației grației, indiferența față de legi. (< fr. antinomisme, germ. Antinomismus) Vezi definitia »