TERATÍSM s. n. malformație, monstruozitate congenitală. (< fr. tératisme) Vezi definitia »

DIORÍSM s. n. 1. (fil.) diviziune, distincție. 2. (mat.) formulare a condițiilor necesare rezolvării unei probleme. (< germ. Diorismus) Vezi definitia »

SILOGÍSM s.n. Raționament deductiv prin care dintr-o judecată universală se derivă o nouă judecată prin intermediul unei a treia. [< fr. syllogisme, cf. lat. syllogismus, gr. syllogismos]. Vezi definitia »

CONFIGURAȚIONÍSM s. n. concepție în psihologia structuralistă potrivit căreia în învățarea citirii și scrierii cuvintelor copilul prinde totul în forme întregi, în structuri; gestaltism. (< engl. configurationism) Vezi definitia »

MITRAÍSM s.n. Religie antică bazată pe cultul zeului Mithra; mazdeism. [Pron. -tra-ism. / cf. it. mitraismo, var. (după alte surse) mithraism, cf. Mithra – zeu al luminii la perși]. Vezi definitia »