Definita cuvantului vocală
VOCÁLĂ s.f. Sunet al vorbirii la a cărui articulare aerul din laringe iese liber, fără să întâlnească nici un obstacol; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. [< it. vocale, lat. vocalis].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu vocală
noíță adj. f. (reg.; în expr.) nouă de noiță = foarte nou, nou-nouț. Vezi definitia »
TERÁSĂ s. f. 1. construcție deschisă, anexă la o clădire (la parter sau la etaj), pentru odihnă etc. ◊ platformă (acoperiș plan) deasupra unei case. 2. sistem de suprafețe plane, în trepte, situate în lungul cursului unui râu, la malul mării etc. ◊ suprafață plană amenajată pe o ridicătură de teren (în parcuri sau grădini), ca loc de plimbare. ◊ porțiune de trotuar în fața unei cafenele sau a unui restaurant unde sunt așezate mese pentru consumatori. (< fr. terrasse, germ. Terrasse) Vezi definitia »
METALÓGICĂ s.f. Disciplină care studiază regulile formale ale unui limbaj. [Gen. -cii. / < fr. métalogique]. Vezi definitia »
TELEMORFÓZĂ s. f. (biol.) schimbare a formei unui organ(ism) sub influența unor stimuli care acționează de la distanță. (< fr. télémorphose) Vezi definitia »
sineáță (-éțe), s. f. – Pușcă. – Var. săneață, săneț, sineț, înv. svineațà. Sl. svinĭcĭ „plumb” (Tiktin). Sec. XVII-XVIII, Mold. – Der. sinețar, s. m. (fabricant de puști); sinețaș, s. m. (pușcaș). Vezi definitia »