APRECIAȚIÚNE s.f. v. apreciație. Vezi definitia »

VEROSIMILITÚDINE s.f. (Liv.) Verosimilitate. [< lat. verisimilitudo]. Vezi definitia »

EXAGERAȚIÚNE s.f. v. exagerație. Vezi definitia »

SECĂCIÚNE, secăciuni, s. f. (Rar) Faptul de a fi secat, uscat; uscăciune; secetă. – Lat. siccatio, -onis. Vezi definitia »

LEGIÚNE s. f. 1. unitate de bază a armatei romane cu un efectiv între 4200 și 6000 de oameni, în cohorte, manipule și centurii. 2. nume ale unor formații militare neregulate din diferite epoci. ♦ ~ lă de onoare = unul dintre cele mai înalte ordine, în Franța, care se acordă pentru merite militare și civile; L~ străină = (în Franța și Spania) corp de armată din mercenari, cu garnizoana în colonii, destinat asigurării autorității statului și administrației colonialiste. 3. (fig.) mulțime organizată; ceată. (< fr. légion, lat. legio) Vezi definitia »